Mortalitatea prin cancer a crescut în România în ultimul deceniu și este mai mare decât media Uniunii Europene, principalele cauze de mortalitate prin cancer în țara noastră fiind cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor – arată raportul OCDE Profilul de țară privind cancerul – România 2023.
În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, urmărindu-se atât creşterea gradului de informare a populaţiei în ceea ce priveşte problematica oncologică, precum şi acţiunile prin care se militează pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva maladiei, notează site-ul www.worldcancerday.org.
Îți mulțumim că citești acest articol! Cu un LIKE pe Facebook ne dai încredere să continuăm.
Începând din 2022, până în 2024, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este “Close the Care Gap”, atrăgând astfel atenţia că trebuie eliminat decalajul/diferenţa de îngrijire a pacientului oncologic care există în prezent, deseori din cauza locului în care trăieşte acesta, pentru că eliminarea acestui decalaj poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, menţionează site-ul amintit.
România alocă cei mai puțini bani pentru diagnostic și tratament
Principala modalitate de depistare precoce a cancerului este screeningul, însă în România programele de screening sunt în continuare timide. Nici în ceea ce privește accesul pacienților oncologici la tratament și îngrijire nu stăm foarte bine – analizele pentru diagnostic se fac adesea în sistemul privat, pe banii pacientului, iar România alocă cei mai puțini bani din UE pentru tratarea unui pacient bolnav de cancer. În fiecare an, în țara noastră, peste 20.000 de oameni mor din cauza unor cancere prevenibile sau tratabile.
Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.
România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.
S-au observat tendințe descrescătoare ale mortalității pentru cancerul pulmonar, cancerul gastric (de stomac), cancerul cavității bucale și cancerul cerebral, dar reducerile au fost mai mici decât cele observate în UE.
În anul 2018, în România au fost raportate 15.589 de decese prevenibile și și 6.999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6% din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4% din populația UE.
În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.
Creșterea a fost mai pronunțată în rândul bărbaților, atât în ceea ce privește mortalitatea prevenibilă (cu 61% mai mare în România decât în UE în anul 2019), cât și mortalitatea prin cauze tratabile (cu 44% mai mare în România decât în UE).
Ministerul Sănătății: Cancerul poate fi controlat dacă prevenția, diagnosticul precoce și accesul la terapie sunt nediscriminatorii
Cancerul este o problemă de sănătate publică majoră care poate fi controlată dacă prevenţia, diagnosticul precoce şi accesul la terapie sunt nediscriminatorii pentru întreaga populaţie, indiferent de mediul de provenienţă, precizează Ministerul Sănătăţii, într-un mesaj transmis, sâmbătă, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului.
Ministerul Sănătăţii menţionează că lucrează, împreună cu profesioniştii din domeniul oncologiei, la actualizarea legislaţiei şi dezvoltarea normelor care să permită atingerea acestor obiective.
Instituţia susţine că a realizat paşi importanţi prin introducerea a 21 de molecule noi pentru pacienţii oncologici în anul 2022 şi va continua acest lucru încă de la începutul anului 2023, iar politica de prevenţie a primit un sprijin semnificativ prin posibilitatea decontării vaccinului HPV în cursul acestui an.
Dotarea centrelor de radioterapie a fost realizată în ritm accelerat în anul 2022 în şapte mari oraşe din România. De asemenea, un institut regional la Timişoara şi secţii noi în alte spitale din ţară au fost selectate pentru a fi finanţate în cursul acestui an prin PNRR, se mai arată în comunicat.