Germania arată că, în momente de criză, nu mai arată cu degetul pe cei “săraci”, ci își vede propriul interes. Astfel, cea mai puternică economie europeană a decis să plafoneze preturile la gaze și energie electrică, pentru a prelua din povara facturilor de pe populație.
Mereu aroganți cu ceilalți europeni și mereu moraliști la adresa celor slabi, nemții au arătat că n-au scrupule când vine vorba de propriul interes. Și mai ales, că Uniunea Europeană e doar un mecanism bun atunci când le e bine celor bogați.
Îți mulțumim că citești acest articol! Cu un LIKE pe Facebook ne dai încredere să continuăm.
Astfel, ajutorul masiv promis de cancelarul german Olaf Scholz companiilor şi gospodăriilor va fi implementat începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a combate inflaţia provocată de creşterea costurilor energetice, măsură criticată de partenerii europeni ai Germaniei, care consideră că acest ajutor distorsionează concurenţa în interiorul UE.
”Este important pentru noi toţi să găsim mijloacele de a diminua povara asupra cetăţenilor (…), companiilor mici şi mari, astfel încât să traversăm împreună această perioadă”, a declarat Scholz în urma unei consultări cu responsabilii regionali, transmite AFP.
Plafonarea preţurilor la gaze şi electricitate a fost concepută ”pentru ca cetăţenii să nu fie preocupaţi de facturile lor”, în timp ce rata inflaţiei a depăşit 10% în Germania.
Acesta ajutor este componenta principală a unui plan de 200 de miliarde de euro anunţat în septembrie de guvernul de la Berlin, plan care a iritat mai mulţi parteneri europeni ai Germaniei, ce au acuzat-o că-şi urmăreşte doar propriul interes.
În replică, Berlinul afirmă că măsurile sale sunt oarecum similare cu alte planuri de ajutor adoptate în rândul statelor UE, mai ales de către Franţa.
Printre măsurile incluse în planul Germaniei se numără plafonarea de la 1 ianuarie a preţului gazului pentru 25.000 de mari companii, şcoli şi spitale, iar de la 1 martie de asemenea pentru gospodării şi IMM-uri, precum şi subvenţionarea de către stat a 80% din consumul gospodăriilor, pentru diferenţa de 20% urmând ca gazul să fie plătit la preţul pieţei.
Prima economie a Uniunii Europene, bazată pe industrie şi exporturi, riscă să-şi vadă întregi sectoare productive asfixiate de creşterea preţurilor, iar companiile care dispun de mijloacele necesare ar putea fi tentate să-şi delocalizeze producţia în afara Germaniei, situaţii pe care guvernul de la Berlin încearcă să le prevină prin acest plan masiv de ajutor.